Charlie Ottley, realizatorul "Wild Carpathia": ''România este o ţară frumoasă pe tot timpul anului''

Realizatorul emisiunii "Wild Carpathia", Charlie Ottley, consideră că frumusețile României trebuie scoase la iveală, atât pentru publicul din afara țării, cât și pentru români și face apel pentru strângerea a încă 15.000 de lire sterline din suma totală de 50.000 de lire sterline pentru finalizarea celui de-al patrulea episod al seriei de documentare.  

    Lacul Vidraru, judetul Arges

CRUCEA EROILOR de pe Varful Caraiman- monument în Cartea Recordurilor

Crucea Eroilor Neamului, cunoscută mai degrabă sub denumirea de Crucea de pe Caraiman, a fost construită din iniţiativa reginei Maria, între anii 1926 şi 1928. Ridicată la altitudinea de 2.291 de metri, crucea a fost cea mai mare construcţie făcută la asemenea altitudine în ţara noastră.

 

                                 Crucea Caraiman

Calator in Tinutul Secuiesc – Tura Fotografica

UN ALTFEL DE TURISM
 

Vineri, ora 08:00 cu bagajul pregatit si o doza de entuziasm la purtator, ajung la locul stabilit in prealabil …Facem prezenta si pornim la drum, urmand sa ne intalnim pe parcurs si cu cei care veneau din alte zone ale tarii.

O poveste, o amintire din alte ture foto, o melodie...timpul trece, la fel si kilomentrii si ne apropiem de primul obiectiv

Din discutiile ce se initiaza, incep sa-mi dau seama ca sunt sub nivelul de incepator in ale fotografiei, asa ca hotarasc sa tac inteligent, poate, poate voi intelege pe parcurs cate ceva.
 

Prima oprire: Poiana Narciselor din Dumbrava Vadului, Judetul Brasov

 

Parcam chiar langa padurea unde era pozitionat  panoul ce ne confirma ca am ajuns la “Rezervaţia Naturală Dumbrava Vadului”.  Ne aventuram in padure dornici sa descoperim covorul parfumat de milioanele de narcise. Dupa cateva sute de metri gasim 2-3 narcise ratacite...nu ne abatem de la drum si speram sa ajungem cat mai repede in poienita. Dupa aproximativ o ora, incepusem sa cred ca singurele narcise, erau cele de la intrarea in padure, avem insa noroc si ne intalnim cu padurarul, care ne arata drumul  spre Poiana. Narcisele incepusera sa infloreasca iar peisajul era superb.

Dupa vreo 3 ore, putin inamoliti si insetati ajungem in parcare, unde ne asteptau linistite masinile…care, de altfel puteau sa ne insoteasca o parte din drum daca erau puse niste indicatoare spre Poiana, dar unde mai era aventura?!

Duminica seara, nu te gandi cu tristete ca a trecut weekendul…mai bine hai la ComedyShow!

Acum vreo cinci-sase ani, am mers pentru prima data la Comedy Show si de atunci am participat la zeci de spectacole.

 

Niciodata un spectacol nu a semanat cu altul, mereu altfel si totusi de fiecare data plin de energie, voie buna si glume de bun simt!

Spectacolul se joaca in fiecare duminica la ora 19:00 la  Teatrul  La Scena, o sala altfel fata de cele cu care ne-am obisnuit, mai exact,  sala de teatru este in mansarda unei case boieresti unde iti poti da intalnire saptamana de saptamana cu un grup de actori tineri,  frumosi si entuziasti. 

Journey Pub - Unde calatorim in Pauza de Pranz?

Am primit saptamana trecuta o invitatie la pranz, la Journey Pub, un restaurant situat in Piata Romana.  

 

Desi de la biroul meu pana in Piata Romana, uneori traficul poate fi considerat o adevarata aventura sau sport extrem, la ora pranzului nu prea exista riscul de a ramane blocat in trafic. Astfel ca am ajuns destul de repede la destinatie. Loc de parcare…nu am avut noroc sa gasesc foarte aproape, insa putina miscare nu strica nimanui.

 

Inca de la intrarea in local, am inceput sa ma deconectez de agitatia orasului si de task-urile ce ma asteptau la birou.

Traditii si obiceiuri romanesti iarna: Sarbatoare de Craciun

Sarbatoarea Craciunului este una dintre cele mai importante pentru poporul roman, cand este celebrata Nasterea Domnului Isus, strans legata de spiritualitatea populara care ne defineste ca neam. Sarbatoarea Craciunului este precedata de un post ce se intinde pe sase saptamani, de pe 15 noiembrie pana pe 24 decembrie. Postul Craciunului presupune renuntarea la carne, oua si lapte sau cum ar spune bunicii nostril dragi, renuntarea la alimentele dulci.

 

In Ajunul Craciunului, pe 24 decembrie, se pregateste o masa speciala cu bucate traditionale iar copii se duc la colindat. Casele sunt frumos decorate, curate si gata de a primi colindatori. Colindatul este un ritual reprezentat de texte ceremoniale (colinde), dansuri si gesturi specifice. Colindele transmit mesaje si urari de sanatate, prosperitate, recolte bogate si indeplinirea tuturor dorintelor. Colindatul este cea mai raspandita traditie romaneasca.

Traditii si obiceiuri romanesti iarna: Ignatul porcului

Sacrificiul porcului, considerat un spirit al graului, se practica in ziua de Ignat ca jertfa pentru revenirea luminii si a Soarelui. Legenda populara spune ca Ignat, un gospodar dintr-un sat romanesc, si-a omorat din greseala tatal cu un topor: ‘’ Ignat, cu ta-sau, s-au apucat sa taie si ei porcul. Cand a vrut Ignat sa dea cu securea in capul porcului, nimereste pe ta-sau si-l omoara! El, ce sa faca? L-a omorat, l-a omorat!… Incepe a se vaieta: ca ce-a gresit de-a omorat pe ta-sau?!" Porcul va fi, de aici inainte, substitutul parintelui sacrificat iar sangele porcului este cel care salveaza, care purifica lumea si care readuce lumina solara. Se considera ca sangele are darul de a purifica spatiul si fapturile, de a incuraja renasterea soarelui, de a risipi amenintarile malefice. Exista, la romani, ”superstitia” ca in ziua de Ignat trebuie sa vezi sange: "Chiar de n-ai taia un porc, taie cel
putin o pasere (…) ca asa e bine: sa vezi sange in ziua de Ignat, ca numai atunci vei fi ferit de boale”.

Sarbatorile de iarna la romani

Sarbatorile de iarna din calendarul popular sunt cele mai spectaculoase pentru cultura spiritual a romanilor. In timpul iernii, cand avea loc incheierea unui ciclu de viata, cand intunericul era invingator in fata luminii, oamenii apelau la ritualuri si diverse ceremonii convinsi ca natura va invinge. Astfel, sarbatorile de iarna ale romanilor sunt legate de ritualurile vechilor religii solare ce aveau un character agrar.

 

Craciunul era o sarbatoare solstitiala cand se celebra zeul autohton Craciun, identificat cu zeul roman Saturn sau cu cel Iranian Mithra, iar timp de peste un mileniu Anul Nou a fost sarbatorit la data de 25 decembrie. In credinta crestina populara, exista legenda lui Mos Craciun, acesta fiind sotul Craciunesei, femeia ce a gazduit-o pe Maica Domnului pentru a-l naste le Isus.  De frica barbatului, Craciuneasa i-a oferit Maicii Domnului doar ieslea din grajd. Dupa nastere, toata gospodaria lui Craciun a fost invaluita de lumina, incat acesta, intorcandu-se acasa, a crezut ca este vorba de un incendiu. Dar, minune, fetele lui Craciun, schilodite de el, erau perfect sanatoase, avand mainile la loc si vederea recapatata. In semn de recunostinta, Craciun a luat un sac plin cu mere, nuci si covrigi pe care le-a impartit copiilor din sat, de aici tragandu-se datina darurilor de Craciun si a Mosului cu sacul. 

Bucataria traditionala din Bucovina

Bucovina este una dintre cele mai frumoase si frecventate zone din Romania. Aceasta minunata zona a fost distinsa in anul 1975 cu premiul international “Pomme d’Or” de catre Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism, iar numeroase monumente de arhitectura din aceasta zona au fost trecute in patrimoniul UNESCO. Bucovina a reusit, de-a lungul anilor, sa isi pastreze traditiile si obiceiurile, de la dansurile si cantecele specifice pana la mancarurile traditionale.

 

Retete traditionale din Bucovina 

 

Scrajele (scrijele) 

Scrajele sunt cartofi curatati, feliati si sarati, prajiti pe plita incinsa. Se servesc la masa ca si garnitura pentru fripturi sau se pot servi cu iaurt/mujdei de usturoi.

 

Cobza de pastrav afumat
 

Acest minunat preparat culinar este pregatit de localnicii din Bucovina dupa o reteta autentica a silvicultorului Antonovici, acesta fiind inventatorul acestui preparat in urma cu vreo cinci decenii.

“Fiecare peşte e prins, curăţat, spălat bine şi pus să stea vreo patru ceasuri la baiţ, cu sare şi condimente. Nu folosim oţet sau vin, iar condimentele nu trebuie să fie din cele tari, ca să nu acopere gustul delicat al peştelui. După asta, peştele îl clătim şi îl punem la afumat. Folosim numai fum cald, ca să se pătrundă carnea, din conuri de brad. Afumatul e o tehnică specială şi trebuie să o deprinzi, pentru că dacă fumul e prea cald sau prea tare, peştele se sfărâmă sau devine amar, iar dacă fumul e prea rece ori prea puţin peştele rămâne crud. Durează cam 4-5 ore afumatul, poate şi mai mult uneori. Pe urmă se lasă la răcit şi abia după aceea se poate grupa peştele în cetină şi lega” – Teofil Grigorea, de la păstrăvăria Valea Putnei.

Judetul Alba - un taram al naturii surprinzatoare

Judetul Alba este cuprins de trei mari tinuturi, ce ofera fiecare in parte privelisti splendide:Tinutul Muntilor Apuseni (Muntii Bihor, Muntii Trascau, Muntele Mare si Muntii Metaliferi),Tinutul Muntilor Sureanu si Tinutul Podisului Transilvaniei.

 

Muntii Apuseni sunt recunoscuti datorita celor peste 800 de pesteri cat si pentru numeroasele lanturi de vai adanci si piscuri. In Apuseni intalnim un peisaj de stanci care se imbina, intr-un mod armonios, cu potecile inguste, casutele de piatra si capitele de fan. Este un taram de vis care merita strabatut cel putin o data in viata. In Muntii Bihor, cunoscuti si sub denumirea de Tara Motilor,  intalnim cel mai mare ghetar de pestera: Scarisoara, cel mai mare lac subteran: Pestera de sub Zguresti, cea mai lata intrare de pestera: Coiba Mare dar si frumoasele partii de schi de la Arieseni. Muntii Trascau adapostesc privelisti surprinzatoare, de la cascada Ponorului, satul monument Rimetea, Manastirea Ramet, Iezerul Ighiel, Poiana Inimii, pana la cea mai lunga si denivelata pestera din Europa: Huda lui Papura. Muntele Mare este recunoscut pentru monumentele impunatoare ale naturii: Scarita Belioara si Molhasurile Capatanii dar si pentru schiturile de pe Valea Ariesului. Muntii Metaliferi au o frumusete aparte datorita si zonei Rosia Montana precum si a caselor situate la poalele versantilor.